În ședința Comitetului Politic Național al PSD din data de 7 mai 2025, conducerea celui mai mare partid politic din România a decis în unanimitate să nu susțină niciun candidat în turul doi al alegerilor prezidențiale; în unanimitate, dar cu o excepție notabilă: Victoria Stoiciu!
Victoria Stoiciu, exemplu de curaj politic într-un PSD paralizat de lașitate
Într-un peisaj politic tot mai marcat de calcule meschine și frică de asumare, gestul frumoasei blonde din Basarabia strălucește ca o dovadă rară de responsabilitate și luciditate. Singura voce din Partidul Social Democrat care a avut curajul să voteze pentru susținerea lui Nicușor Dan în cursa prezidențială, Victoria Stoiciu a arătat că interesul cetățenilor trebuie să primeze în fața orgoliilor și strategiilor sterile de partid.
„Nu cred că ne permitem să glumim”, a spus Stoiciu, justificându-și votul. Și avea perfectă dreptate. Într-un moment critic pentru România, când țara este pusă în fața unei alegeri dificile, dar necesare, poziția ei vine ca un semnal de alarmă. Este un apel la luciditate: să înțelegem că, indiferent de preferințele noastre politice, există momente în care opțiunile sunt limitate și trebuie să alegem soluția mai bună dintre alternative imperfecte.
PSD, în schimb, a ales calea lașității. Refuzul de a susține un candidat, lipsa unei poziții clare și fuga de asumare arată nu doar o criză de leadership, ci și un dispreț față de electorat. În loc să își asume o direcție, să ofere o alternativă sau măcar să susțină public o variantă de compromis decent, PSD preferă să stea pe margine, cu speranța că va culege foloase din greșelile altora.
Această neutralitate calculată, prezentată ca „prudență”, este de fapt o formă de frică. Frică de responsabilitate, frică de greșeală, frică de a deranja. Dar politica adevărată nu se face cu frică, ci cu asumare; pentru că așa cum spunea un cunoscut politician german din secolul trecut, cine nu riscă, nu numai că nu câștigă, dar pierde totul!
Victoria Stoiciu demonstrează că în PSD încă mai există oameni care pun interesul public mai presus de interesele de partid. Ea a ales să voteze cu gândul la binele țării, nu la strategiile de culise. Într-un partid sufocat de conformism și obediență, vocea ei singulară este un act de insubordonare sănătoasă, o dovadă de verticalitate și clarviziune.
Pentru că, să fim sinceri: alegerea necesară dintre George Simion și Nicușor Dan, nu este despre entuziasm, nu este despre perfecțiune, nu este despre emoție, nu este despre charismă – este despre evitarea unui pericol mai mare, despre protejarea democrației și a echilibrului politic.
Să nu ne amăgim: un vot irosit, o abținere sau o neutralitate tacită înseamnă, în realitate, un pas spre haos, spre izolare internațională, spre o Românie guvernată de sloganuri goale și resentimente periculoase. Victoria Stoiciu a înțeles acest lucru. A înțeles că nu e momentul pentru orgolii, ci pentru o alegere de necesitate, pentru a evita o opțiune dezastruoasă.
Dacă PSD ar fi avut mai mulți lideri ca Victoria Stoiciu, poate că astăzi ar fi fost perceput ca un partid capabil să se ridice la nivelul responsabilității momentului. Din păcate, a ales să tacă. Iar tăcerea, în politică, este tot o formă de complicitate.
Victoria Stoiciu merită aplauze. PSD merită critici. Iar românii merită să știe: nu avem luxul unei alegeri ideale. Avem doar responsabilitatea de a împiedica o alegere catastrofală.
Victoria Stoiciu, senator al României, a ales să vorbească atunci când ceilalți au ales să tacă. A ales să-și asume atunci când ceilalți s-au ascuns. Pentru că, să fim sinceri, nu alegem între doctrine, ci între doi oameni. Și între acești doi oameni, nu există, de fapt, o alegere. Există doar o opțiune care să țină România departe de dezastru. Oricât de greu le-ar fi unora să accepte, numele ei este Nicușor Dan. Restul e aventură, populism și ruină.
PS Partidul Social Democrat poate că a rămas cel mai mare partid politic din România; poate că a rămas și cel mai puternic.
Ceea ce este însă absolut sigur, este că singurul bărbat din PSD a rămas o femeie: Victoria Stoiciu!
