ÎN CAMPANIE

Președintele României are prin numărul de voturi primite, cea mai mare legitimitate, autoritate și putere de a schimba lucrurile în țara noastră, nu există niciun dubiu în această privință. Deși atribuțiile sale sunt limitate prin însăși Constituția României (Titlul III, Capitolul II, Art. 80-101), în conștiința, în mentalul, în tradiția noastră, Președintele României este cel mai puternic, cel mai important, este conducătorul de facto al țării, iar această percepție, mult mai puternică decât realitatea, face ca alegerile prezidențiale la români să suscite un mare interes, dezbateri aprinse, cu un mare consum de energie politică! Nici nu a început campania pentru alegerea Președintelui României și candidații care și-au anunțat intenția de a intra în această cursă se întrec în promisiuni, care de care mai frumoase, care de care mai atractive pentru a cuceri mintea și inima românilor, se întrec în sute de panouri publicitare care au împânzit țara, plătite cu milioane de euro lunar, se întrec în discursuri, acuzații, jigniri, în dispute mărunte, nedemne de statutul lor în societate, de pregătirea pe care se presupune că ar trebui să o aibă un politician care aspiră la cea mai înaltă funcție în Stat! Iată câteva dintre promisiunile pe care le fac acești onorabili politicieni, acești candidați aflați în goană după notorietate, în goană după cea mai înaltă funcție din Statul Român, pentru care ei cred și încearcă să-i convingă pe cetățenii români că sunt cel mai bine
pregătiți, că sunt cei mai potriviți, că reprezintă cea mai bună alegere pentru Națiunea română:
– Vă voi da case ieftine la toți cei care veniți să semnați un contract cu mine!
– Vă voi tăia dobânzile la creditele de la bănci!
– Vă voi da prosperitate!
– Voi fi sufletul unei nații, viitorul unei generații!
Și altele, și altele….
Având în vedere aceste lucruri, deși nu am nicio competență și implicit nicio autoritate în domeniul politic, deși nu am nici pe departe cultura istorică, cultura economică sau diplomatică pe care o au din plin onorabilii demnitari ai Statului Român, părerea mea, ca simplu cetățean, este că politicienii care candidează la Președinția României, ar trebui să aibă curajul de a le spune Românilor următoarele lucruri, în așa fel încât să fie foarte convingători:
– Să spună că urmează o perioadă foarte grea, o perioadă de suferință, o perioadă în care vor trebui să muncească, să muncească și iar să muncească, pentru că nu putem trăi la nesfârșit mai bine decât ne putem permite, pentru că nu putem trăi la nesfârșit pe datorie, cu mâna întinsă la străini, pentru că nu
mai putem amaneta la nesfârșit viitorul copiiilor noștri, viitorul nepoților și strănepoților noștri!! Pentru că numai dacă muncim ca Națiune suficient de intens putem să reducem din datoria imensă, fără precedent în istorie (180 de miliarde de dolari), pe care a acumulat-o România, din vina exclusivă a onorabililor politicieni care au condus-o și o conduc și în prezent, numai prin sacrificiu și muncă asiduă putem să eliminăm decalajul economic care ne separă de statele occidentale, numai dacă muncim ca Națiune suficient de intens putem să scăpăm de propriile complexe de inferioritate pe care le avem la masa europeană, numai dacă muncim ca Națiune suficient de intens putem să scăpăm de complexele de superioritate cu care ne privesc statele occidentale!
– Să spună că mulțumită chiar lor, onorabililor noștri politicieni pe care i-am trimis în Parlament în ultimii 35 de ani, suntem acum cea mai săracă țară din Europa, că peste 32% dintre locuitorii României se confruntă cu sărăcia, mai mulți ca în Bulgaria (30%), Spania ( 27%) şi Grecia (26%), că polonezii, cehii și ungurii ne privesc de sus – Ungaria are o puterea de cumpărare pe cap de locuitor de 10.834 de euro, iar România doar de 7.738 de euro, în 2023 – le-aș spune că suntem cea mai de jos țară din Uniunea
Europeană ca prestigiu – chiar și Bulgaria va trece la zona euro înaintea noastră – ceea ce înseamnă o supremă umilință pentru România, că PIB-ul e o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru obiectivul oricărei elite economice și politice a unei țări, care ar trebui să fie în ce măsură populația trăiește cu adevărat mai bine în țara respectivă, că degeaba crește PIB-ul unei țări dacă oamenii continuă să meargă prin mocirlă, să aibă toalete în fundul curții, să fie mâncați de câini și de urși prin localități…
– Să spună că în noi înșine stă destinul nostru, că doar dacă ridicăm Poporul Român prin propria noastră muncă, prin propria noastră determinare, propriul nostru curaj, propria noastră perseverență, vom putea să aspirăm la țeluri mai înalte și nu să rămânem blocați pe ultimul loc din Europa la tot ce este bun, dar să fim premianți la tot ce este rău!
– Să spună că timpul acelor politicieni români, care care au stat cu capul în pământ, care din complexe de inferioritate, din lașitate, de frică să nu li se vadă incompetența au făcut totul pentru ca România să nu conteze absolut deloc în relațiile dintre națiuni, să nu se vadă, să nu aibă o opinie, să nu iasă din pluton, să nu aibă o inițiativă, să reacționeze cu slugărnicie în loc să acționeze cu inteligență și curaj, s-a terminat; nimic nu este mai nociv decât a nu face nimic, nimic nu este mai rău decât a-ți face un țel din a le face la toți pe plac, de a nu supăra pe nimeni, de a fi împăciuitor cu toată lumea, inclusiv cu dușmanii tăi de moarte, ca Națiune suverană! O politică curajoasă în interesul exclusiv al Națiunii tale
inevitabil deranjează, supără, devii controversat. „Viktor Orban este un dictator” spune Tim Walz, candidatul la funcția de vicepreședinte al SUA din partea Partidului Democrat, „Viktor Orban este un model” spune JD Vance, candidatul la funcția de vicepreședinte al SUA din partea Partidului Republican, dar Viktor Orban contează, Ungaria contează cu adevărat în politica dintre națiuni, „Ungaria este o țară puternică” (Donald Trump, fostul președinte american) – și aceasta este calea de urmat pentru România, doar așa poate să conteze în relațiile internaționale, doar așa poate fi considerată o țară puternică, demnă de a fi ascultată, de a-i fi luate în considerare interesele, obiectivele de către conducătorii lumii libere! Onorabilii noștri politicieni ar fi trebuit să știe că atunci când ai relații bune cu toată lumea, devii suspect din punct de vedere moral!
– Să le promită românilor transformarea unui stat eșuat, – caracterizat astfel de însuși cel care îl conduce de un deceniu – într-un Stat puternic, în care nu vor mai fi înșelați și furați orbește, nu vor mai fi jefuiți din interior sau din exterior de hienele care le dau tîrcoale. Numai așa Românii vor căpăta încredere în ei înșiși, vor căpăta încredere în propriile capacități și în Statul care-i reprezintă, numai așa Românii vor căpăta respect pentru ei înșiși, numai așa România va putea fi admirată și temută în Europa,
numai așa va putea conta pentru celelalte națiuni! Cât timp vor exista oameni pe acest pământ, va fi o competiție pentru mijloacele de existență, vor fi națiuni împotriva altor națiuni și ele vor trebui să-și protejeze drepturile vitale în același mod în care indivizii își protejează drepturile lor!
– Să le promită că vor avea claritatea morală pentru a se debarasa de colegii lor politicieni, demnitari ai Statului Român, care și-au construit averea pe dezastrul nostru național, că oficialii corupți vor fi tratați cu intransigență, vor avea parte de cele mai aspre pedepse, echivalate cu cele pentru crimă împotriva națiunii și trădarea de țară!
– Să le spună că vor arunca la coșul de gunoi al Istoriei această ideologie, această religie malefică a drepturilor omului în forma actuală, neînsoțite de îndatoririle omului, ideologie care folosește aceste valori fundamentale ca un instrument de manipulare în folosul unor interese de putere, care a dus la denaturarea ideii de libertate, care a dus la anarhie, la răsturnarea valorilor, la denigrarea a tot ce avem mai scump și mai important pe lume, tradițiile și obiceiurile noastre strămoșești, să le promită că binele
comun va deveni noua religie în statul pe care-l reprezintă! Pentruasta însă, toți trebuie să se sacrifice, bogați sau săraci, cu credința că mereu va exista cineva într-o situație mult mai grea decât a noastră, căputerea unui stat e reprezentată mai ales de spiritul și voința de sacrificiu a individului pentru comunitate.
– Să le spună că dictatura minorității asupra majorității va lua sfârșit în România și că democrația, care este una singură, nu liberală, nu iliberală, nu originală etc. trebuie să revină la adevărata ei menire, adică majoritatea să-și impună voința în tot ceea ce consideră ea că este cu adevărat important!
– Să le spună că România nu este o cauză pierdută, așa cum au ajuns cu tristețe să creadă mulți dintre români, dar chiar dacă ar fi așa, cauzele pierdute sunt singurele pentru care merită să lupți!
– Să le spună că doar printr-o credință de neclintit în România, doar printr-o voință copleșitoare și o organizare riguroasă vom realiza ce ne-am propus!
În campanie…asta le-aș spune eu!
PS Este adevărat că aceste lucruri nu le găsești pe panourile
publicitare ale onorabililor candidați la Președinția României și
rareori în discursul lor…este de înțeles, având în vedere despre cine
și despre ce discutăm, dar poporului trebuie întotdeauna să i se
spună adevărul, întreg adevărul, fără teama că acesta îl va face să
dea înapoi!